Înainte ca criza să-şi arate colţii 50% din populaţia României
era deja supusă privaţiunilor materiale, procent de trei ori mai
mare decât media UE (17%). Un studiu UE publicat astăzi arată că
76% din români nu îşi permit o săptămână de vacanţă în altă parte
decât acasă, 49% nu îşi permit o maşină personală, în timp ce 19%
nu îşi permit o masă cu carne, pui sau peşte o dată la două
zile.Studiul UE privind starea social ia în calcul doi indicatori: riscul de sărăcie şi rata de privaţiuni material. Cercetarea identifică în România, Bulgaria, Ungaria şi Letonia cel mai ridicat nivel de lipsuri materiale. "Lipsurile materiale" împreună cu "riscul de sărăcie" reprezintă cei doi indicatori după care se calculează excluderea socială în termeni absoluţi.
Mai "avuţi" cu 1% decât bulgarii
Dacă în 2008 numai 17% din populaţia UE 27 era expusă privaţiunilor materiale. La limita de jos a subzistenţei se află Bulgaria (51%) şi România (50%), urmate la distanţă destul de mare de Ungaria (37%) şi Letonia (35%). Cele mai scăzute rate s-au înregistrat în Luxembourg (4%), Olanda şi Suedia (5%).
Unul din trei europeni nu merge în vacanţă- unul din patru români merge în vacanţă
În timp ce în Danemarca doar unul din zece cetăţeni nu îşi putea permite să petreacă o săptămână de vacanţă într-un alt loc decât acasă, la nivelul Uniunii Europene procentul creştea la 37%, în timp ce în România mai bine de trei sferturi din cetăţeni (76%) nu îşi permiteau în 2008 o astfel de vacanţă.
Un sfert de români au iernat în încăperi răcoroase În timp ce la nivelul UE 27, numai 10% din populaţie nu şi-a permis în 2008 să îşi menţină locuinţa suficient de bine încălzită, în România unul din patru oameni s-a confruntat cu această problem. Există şi un motiv de mândrie: procentul a fost mai mic decât al portughezilor (35%), bulgarilor (34%) şi ciprioţilor (29%). La cealaltă extremă se află Suedia, Estonia şi Luxembourg unde doar 1% din populaţie nu şi-a permis în 2008, din cauza lipsurilor materiale, să-şi ţină locuinţa suficient de bine încălzită.
Unul din cinci români a dat-o forţat în vegetarianism
Studiul UE arată că 9% din cetăţenii UE nu şi-au permis să consume o masă cu carne, pui, peşte sau echivalent vegetal o dată la două zile, comparativ cu 19% în cazul românilor. Şi la capitolul hrană se pare că ne uităm de sus la vecinii noştri de la sud, în Bulgaria 30% din cetăţeni nepermiţându-şi să consume o masă cu carne, în Letonia 23%, în Ungaria 26%, în Polonia 21% şi în Slovacia 29%.
Jumătate dintre români nu-şi permit "maşină mică" decât în vis
La nivelul "UE 27" 9% din populaţie nu-şi permitea în 2008 achiziţionarea unui autoturism proprietate personală, în timp ce în România procentul sărea la 49%, bulgarii depăşindu-ne cu mult (28%), la fel şi ceilalţi codaşi: letonii (24%) şi ungarii (20%).
În topul riscului de sărăcie, în 2008 România se afla pe locul doi, cu 23%, precedată de Letonia (26%), şi urmată de Bulgaria, cu 21%, şi la mică distanţă de Grecia, Spania şi Lituania (cu 20% din populaţie în fiecare dintre aceste state). Cel mai redus risc de sărăcie s-a înregistrat în Cehia (9%), Olanda şi Slovacia (11%), Danemarca, Ungaria, Austria, Slovenia şi Suedia (12%). Ca medie, 17% din populaţia celor 27 de state UE era expusă riscului de sărăcie.
O treime din minorii României supuşi riscului de sărăcie
Studiul realizat de UE indică totodată faptul că unul din cinci copii este supus riscului sărăciei în UE. Astfel, în 20 dintre cele 27 de state membre UE, copiii erau mai expuşi riscului de sărăcie decât restul populaţiei. Potrivit studiului, în 2008 rata tinerilor de până la 17 ani supuşi riscului de sărăcie era de 20% la nivelul UE. Cel mai crescut nivel s-a înregistrat în România, unde 33% din tinerii cu vârste de până la 17 ani sunt supuşi acestui risc. România este urmată în acest clasament de Bulgaria (26%), Italia şi Letonia (25%).
Cel mai mic risc de sărăcie pentru tinerii cu vârste de până la 17 ani se înregistrează în Danemarca (9%), Slovenia şi Finlanda (12%). Persoanele vârstnice un risc sporit de sărăcie comparativ cu restul populaţiei, potrivit studiului citat. Astfel, în 2008 prezintă la rândul lor un risc crescut de sărăcie, 19% din cei peste 65 de ani fiind afectaţi la nivelul UE. Cele mai mari rate de risc pentru această categorie de populaţie s-au înregistrat în Letonia (51%), Cipru (49%), Estonia (39%) şi Bulgaria (34%). Cel mai scăzut nivel de risc pentru persoanele cu vârsta trecută de 65 de ani s-a înregistrat în Ungaria (4%), Luxembourg (5%) şi Cehia (7%).
Munca te scapă de sărăcie. Nu şi în România
Studiul a arătat de asemenea că încadrarea în muncă reduce semnificativ riscul de sărăcie. Astfel , la nivelul UE27, rata de risc de sărăcie în rândul populaţiei încadrate în muncă a fost de 8%, cu valori variind la nivelul statelor membre de la 4% în Cehia la 17% în România.
Studiul mai precizează că începând din anul 2005, rata celor care sunt expuşi riscului de sărăcie a fost constantă învârtindu-se în jurul valorilor de 16-17%.
Sursa: gandul.info