Astăzi însă, Becali are un răspuns categoric - nu pune piciorul
pe schiuri, patine sau placa de snowboarding. Pe scurt, se fereşte
de ele ca de necuratul. Patronul roş-albaştrilor are şi o
explicaţie - nu îi place să facă lucruri care s-ar putea întoarce
împotriva lui, respectiv să-i facă rău. "Nu schiez, nu mă
interesează", spune Becali. "Nici nu am încercat. Nici cu placa,
nici cu schiurile şi nici în patine n-am pus picioarele. De ce? Mă
pot accidenta. Aşa, dacă nu le pun în picioare, accidentarea e
zero", mai spune George Becali precizând însă că joacă fotbal din
când în când. Mai mult, spune finanţatorul Stelei, nici pe copiii
săi nu i-a încurajat să practice sporturi de iarnă."Am două picioare şi îmi place să stau pe ele"
La polul opus se află George Copos. Milionarul este un împătimit al sporturilor, în special al schiului, iarna, şi al celor nautice, vara.
Nu este weekend în sezonul de schi în care Copos să nu fie pe pârtiile din Poiana Braşov. Şi pentru că anul ăsta spune că n-a avut zăpadă cât şi-ar fi dorit, el precizează că va petrece câteva zile într-o staţiune din străinătate. Cel mai probabil în Aspen, în SUA, ori în Courchevel din Savoie Franţa, unde sunt 650 de kilometri de pârtii. "Închipuiţi-vă, 650 de kilometri de pârtie", punctează Copos, care admiră performanţa francezilor. De altfel, absenţa zăpezii i-a dezamăgit şi pe turiştii aflaţi în Poiană, ceea ce se traduce în buzunarul investitorului în turism Copos printr-o pierdere estimată la 500.000 de euro.
Îndrăgostit de schi din 1975, pe când se afla la Stâna de Vale, unde era o instalaţie veche - un cablu nenorocit de 100 de ani, după cum spune - Copos n-ar da schiurile pe nimic altceva. "Categoric prefer schiul, pentru că am două picioare şi îmi place să stau pe ambele", spune omul de afaceri. Face o concesie însă - vara înlocuieşte schiurile cu velele. "Alunecarea pe zăpadă e o senzaţie unică, asemănătoare alunecării cu un velier vara. Sunt sporturi complementare pentru mine".
Recunoscut printre prieteni şi nu numai ca fiind un fan al sporturilor de iarnă, lui Teodor Stolojan îi e greu să aleagă între schi şi snowboard. Aşa că spune direct : "amândouă". "Când zăpada e pufoasă, mă dau cu placa, cum a fost astăzi în Predeal (n.r. luni, 4 ianuarie). Când e mai tasată, mai bătucită, merg cu schiurile". Stolojan a descoperit schiurile în studenţie, iar cu placa de snowboard s-a împrietenit abia în SUA, pe când lucra la Banca Mondială. "Mi se potriveşte mai bine decât schiul", punctează fostul şef al executivului, care atenţionează însă că ambele - schiul şi snowboardul - sunt sporturi ce trebuie învăţate cu un monitor alături.
"Altfel rişti să înveţi greşit şi să nu faci altceva decât să repeţi greşelile". Se dă ca exemplu pe sine, care a luat la început o grămadă de căzături cu placa. "Mai multe decât luasem până atunci în toţi anii în care schiasem". Glumeşte amintind o vorbă a copiilor săi, care îl tachinează: "Te-ai apucat de snowboard pentru că niciodată nu ai schiat aşa de bine ca noi". "Ce uită copiii mei să spună însă, precizează Stolojan, e că ei au avut instructori de schi încă de mici, iar cu schiul în cazul lor a fost ca şi cu înotul. Au învăţat din copilărie".
Cu schiuri sau cu placă, Teodor Stolojan petrece 3 - 4 ore pe pârtie ori de câte ori timpul îi permite. Nu schiază singur, partenera lui de viaţă fiind pasionată de acest sport: "Desigur, fiecare cu ritmul şi viteza sa. Şi fiecare cu ruta lui". Cât timp acordă pasiunilor sale? "Acum suntem în vacanţa de iarnă, dar până în martie - aprilie venim la munte ori de câte ori avem câte un weekend liber, la Predeal, pe Valea Dorului ori în Poiana Braşov. Motivul? Îmi place aici. Sigur, în străinătate sunt alte condiţii, dar eu aici mă simt bine. Şi în plus, am un avantaj - mă trezesc devreme şi pârtia e la dispoziţia mea", punctează fostul premier român. Mai nou, el redescoperă şi patinajul. "Am primit de Crăciun o pereche de patine şi îmi reamintesc paşi şi mişcări din copilărie. N-au mai fost exersate de 30 de ani", spune Stolojan.
"Mersul pe schi e domnişoresc"
"Pasiunea mea pentru schi nu e atât de puternică precum cea a urcatului pe munte, pe care am dobândit-o în copilărie, de la tatăl meu", mărturiseşte Petre Roman. El a descoperit schiul destul de târziu, după cum povesteşte, în studenţie, la Păltiniş, prin anii 60. Atunci s-a încumetat, în urma unei furtuni de zăpadă, să coboare pe schiuri până la Răşinari, fără a mai aştepta ajutoare asemeni celor din grupul său de cunoscuţi. "A fost splendidă senzaţia", rememorează Roman întâmplarea. Ulterior şi-a menţinut pasiunea pentru schi în perioada în care s-a aflat la Toulouse, la doctorat.
Peste ani a încercat şi snowboardul - "mi s-a părut destul de simpatic, dar efortul e diferit. M-a atras placa mai mult şi asta pentru că am un control mai bun", mărturiseşte acesta. Fără îndoială însă, între schi şi snowboard Petre Roman alege ... urcatul pe munte. "Mersul pe schiuri e domnişoresc faţă de urcat", spune el.
Sursa: gandul.info