Azi este ultima zi cu viscol şi ninsori abundente, potrivit ANM.
Marţi urmează o ameliorare uşoară în toată ţara, cu ninsori izolate
şi nu foarte importante, miercuri şi joi - o încălzire vizibilă,
după care sosesc ploile. Până la sfârşitul săptămânii vremea se va
menţine aşa, fiind excluse episoadele de viscol şi ninsori
puternice, cum au fost zilele acestea. Este posibil, însă, ca până
la sfârşitul iernii să mai avem reprize de ger şi ninsori
puternice, urmate de perioade mai calde. Meteorologii spun, însă,
că, chiar şi aşa, iarna aceasta este una obişnuită.Luni şi marţi, risc de avalanşe la munte Săptămâna începe cu minime cuprinse între -11, -3 grade Celsius şi maxime de -7 şi 3 grade. După cum atenţionează şi codul portocaliu emis de ANM, va continua să ningă puternic în judeţele Giurgiu, Prahova, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila, Galaţi, Vrancea, Ilfov şi în Bucureşti. Viscolul va troieni zăpada, iar vizibilitatea va fi redusă. Va ninge viscolit şi în restul judeţelor aflate sub cod galben (Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Olt, Dolj, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Bacău, Vaslui, Iaşi, Neamţ şi Botoşani). În Constanţa şi Tulcea avem precipitaţii mixte şi polei. În munţii Bucegi şi Făgăraş, la peste 1.800 de metri, riscul de avalanşă va fi însemnat pentru zilele acestea. Asta înseamnă că "în anumite situaţii sunt posibile unele declanşări spontane de avalanşe medii şi câteodată chiar avalanşe mari", arată un raport ANM. Marţi ninsorile scad în intensitate şi rămân izolate în vestul ţării şi în nord; în rest, în majoritatea zonelor se va arăta şi puţin soare dintre nori. "Practic, cantitatea de ninsori va fi atât de redusă, încât nici nu va conta. Temperaturile cele mai joase vor fi cuprinse între -8 şi -2 grade, iar maximele pot ajunge până la 5 sau 6 grade", ne-a explicat meteorologul de serviciu al ANM. Miercuri nu mai ninge decât în sud-vestul şi vestul ţării, dar precipitaţiile vor fi mixte. Maxima este cuprinsă între -3 şi 8 grade, iar minima, între -4 şi 4 grade. Până la sfârşitul săptămânii vremea se va menţine aproximativ în acest registru.
Explicaţia viscolului: aerul umed s-a ciocnit violent cu cel rece
Cauza viscolului puternic din aceste zile este următoarea, explică meteorologul de serviciu: "A avut loc un contact violent între aerul foarte umed ce vine dinspre Marea Mediterană şi aerul foarte rece ce soseşte dinspre
Câmpia Rusă. Este adevărat că respectivul contact a fost
violent, dar este absolut natural, nu e prima dată când se întâmplă
asta. Avem această situaţie în fiecare iarnă obişnuită; normal este
să se întâmple chiar de câteva ori pe iarnă. De pildă, asta s-a
întâmplat şi în ultimele două, trei ierni dintre cele mai calde din
ultimele cinci". Chiar dacă a nins mult, în reprize, specialiştii
nu consideră deloc iarna aceasta ca fiind una dintre cele mai
grele. "Aşa, zăpadă, e normal să fie. Dacă în ultima perioadă n-am
prea avut zăpada, asta nu înseamnă că este o regulă să nu fie.
Ierni similare cu cea de acum au fost şi în '55 -'56, apoi începând
cu anii '60, prin '68 - '69, în '78 -'79, în '84 -'85 sau în' 95
-'96. Să nu uităm, clima temperat-continentală a României are ierni
mai dure decât cele din vestul Europei, iar contrastul dintre
vară-iarnă este mai puternic decât cel din vestul continentului.
Oricum, statistic vorbind, ierni mai blânde vom continua să avem şi
în anii următori", ne-a declarat Roxana Bojariu, şefa secţiei
Climatologie de la ANM. "Climatic vorbind, în sudul ţării unde avem
viscol acum, frecvenţa perioadelor de viscol este de cinci episoade
pe iarnă, dacă ne referim la intervalul anilor '61 -'90. Aici, noi
de abia am ajuns la medie. Iar pentru zonele de munte, normal este
să avem 20 de episoade de viscol într-o iarnă", ne-a mai explicat
climatologul.Sursa: gandul.info